Descriere

Municipiul Lupeni este situat la o distanţă de 18 kilometri de oraşul Petroşani, beneficiind de căi de comunicaţie rutiere şi feroviare care permit accesul foarte uşor în zonă. Este străbătut de la est la vest de drumul naţional DN 66 A care face legătura cu drumul naţional DN 66 Târgu-Jiu – Petroşani cu acces dinspre sudul ţării iar ruta Petroşani – Simeria facilitează accesul din nordul ţării.

Calea ferată Petroşani – Lupeni face legătura cu calea ferată Filiaşi-Târgu Jiu-Petroşani-Simeria ceea ce face posibil accesul în zonă de pe întreg teritoriul ţării precum şi din afara graniţelor.

Municipiul Lupeni dispune la intrare dinspre Petroşani de o haltă CFR iar în partea de vest de o staţie CFR. La ora actuală cel mai mult utilizată de turiştii care vin în zonă este halta CFR situată în centrul vechi al oraşului.

Municipiul Lupeni a fost cel mai mare producător de cărbune cocsificabil din ţară cu o dezvoltare monoindustrială, 80 % din populaţie trăind din minerit sau alte activităţi legate de acesta.

Ultimele decenii înainte de 1990 au adus o oarecare diversificare în activitatea economică a zonei, în această perioadă apărând unităţi ale industriei textile, chimice sau de prelucrare a lemnului.

Dezvoltarea economică, creşterea populaţiei au impus schimbarea aspectului urbanistic al localităţii, în locul coloniilor apărând cartiere noi de locuinţe cu extindere pe verticală, cu spaţii comerciale, zone verzi şi locuri de joacă pentru copii.

După 1990 unităţile miniere din zonă au intrat într-un proces de restructurare cu consecinţe deosebite în plan social. Un număr mare de mineri au fost disponibilizaţi crescând astfel foarte mult numărul şomerilor.

Şi-au redus activitatea şi societăţile comerciale ASVIL şi TESMA în care preponderentă era forţa de muncă feminină astfel ajungându-se ca şi aceasta să îngroaşe rândurile şomerilor.

Pentru rezolvarea acestor probleme deosebite cu care se confruntă oraşul reprezentanţii comunităţii locale îşi propun valorificarea resurselor turistice ale zonei considerând că o politică turistică sănătoasă poate pune în valoare acest ţinut uluitor de frumos care prin vârfurile Straja şi Negri poate oferi o excelentă staţiune de iarnă şi sport, întreaga zonă putând deveni prin frumuseţile pe care le oferă şi o staţiune estivală de odihnă şi recreere.

Municipiul Lupeni ocupă un loc important în peisajul geografic natural al Văii Jiului şi al judeţului Hunedoara fiind situat în partea de vest a depresiunii Văii Jiului la o altitudine faţă de nivelul Mării Negre de 675-725 metri. Este cea mai însemnată aşezare din Valea Jiului de Vest, cu o populaţie de 30.511 de locuitori, atestat pentru prima dată în anul 1770. Este aşezat paralel cu râul fiind străjuit de două şiruri de munţi care leagă Munţii Retezat de Munţii Parâng, dând localităţii o formă alungită. Oraşul Lupeni este situat la poalele Munţilor Vâlcan, munţi situaţi în sectorul sud-vestic al Carpaţilor Meridionali şi care împreună cu Munţii Mehedinţi închid la sud arcul carpatic cuprins între râul Jiu şi fluviul Dunărea. În partea de est a acestora se remarcă grupul înălţimilor Straja, Negri şi Mutu aparţinând oraşului Lupeni şi beneficiind de un relief montan complex, foarte pitoresc, cu culmi şi vârfuri alpine, un obiectiv turistic foarte important în zonă.

Teritoriul administrativ al municipiului Lupeni face parte din salba de localităţi urbane ale Văii Jiului şi se află situat în apropierea colţului sud-vestic al judeţului Hunedoara, învecinându-se la est cu oraşul Vulcan, la vest cu oraşul Uricani, la sud cu judeţul Gorj şi la nord cu comuna Baru.

Cadrul natural de un pitoresc aparte de care dispune oraşul Lupeni se înscrie cu o mare complexitate, varietate şi atractivitate peisagistică în structura şi valoarea potenţialului turistic, întrunind toate calităţile unei excelente staţiuni de iarnă şi sport, precum şi a unei staţiuni estivale pentru odihnă şi recreere.

Localitatea Lupeni este situată într-un cadru deosebit de pitoresc cu vârful Straja, Mutu şi Negri spre sud şi ramificaţiile masivului Retezat spre nord: Zănoaga, După Piatră, Oboroca, Scoruşu, Dealu Mare. Culmea După Piatră dispune de o poiană cu narcise şi de o zonă stâncoasă propice practicării alpinismului sportiv.

Vârful Straja al doilea ca mărime din masivul Vâlcan se înalţă brusc şi stâncos la 1868 metri, depăşind cu aproximativ 300 metri vârfurile din vecinătate, Vârful lui Loghin şi Vârful Cartianu. Creasta se menţine relativ înaltă şi peste vârful Mutu, apoi scade treptat până în şaua La Paru de Fier (1468 metri). De aici înălţimea creşte din nou spre Şiglăul Mic şi mai ales spre Şiglăul Mare (1682 metri). Din acest vârf cu o vedere excelentă spre Retezat, culmea principală suferă o inflexiune accentuată spre sud.

Vârful Negri se află situat pe versantul sudic al masivului Vâlcan la o altitudine de 1700 metri aşezat între vârful Straja şi Şiglăul –Mic, în parte împădurit. Acesta dispune de o înclinare propice pentru schi relieful acestuia oferind şi contrapantă.

Reţeaua hidrografică a zonei este reprezentată în special de râul Jiul de Vest care izvorăşte din căldarea Soarbele şi culege toate pâraiele de pe versanţii printre care şi-a creat drum. Printre acestea amintim: Valea Vacii, Roşia, Sohodol, Tusu, Lazăru, Mierleasa, Mierlaşu, Boncii, Brăiţa.

Municipiul Lupeni dispune de un valoros potenţial turistic prin cadrul natural de un pitoresc aparte. Aşezat în strâmtoarea celor două şiruri de munţi care îşi desfac în felurite îndoituri înălţimile goale şi colţuroase spre vârf şi acoperite de păduri dese pe culmile brăzdate de pâraie repezi, dezvăluie privitorului cele trei mari podoabe ale pământului – munţii, pădurile şi apa. Sub pereţii apăsători ai muntelui e locul subpământean în care se desfăşoară poate cea mai grea şi mai istovitoare muncă din câte omul a luat asupra sa. Aceste mine de cărbuni pot constitui o importantă sursă a turismului industrial.

Domeniul schiabil valoros, cu expoziţii favorabile menţinerii stratului de zăpadă aproximativ cinci luni pe an, pantele şi lungimea pârtiilor permit dezvoltarea sporturilor de iarnă, în special a schiului, precum şi organizarea de competiţii. Zona Straja se înscrie cu o mare complexitate, varietate şi atractivitate peisagistică în structura şi valoarea potenţialului turistic întrunind toate calităţile unei staţiuni turistice.

Zona schiabilă este compusă din patru pârtii de schi alpin amenajate şi omologate, una fiind iluminată pe o lungime de 80 metri pentru schiatul nocturn. Gradul de dificultate al acestora se încadrează de la uşor la dificil.