Descriere

Comuna Măgura Ilvei se găseşte situată pe cursul mediu al văii Ilva, afluent al Someşului Mare în partea superioară a acestuia, vale care desparte Munţii Bârgăului de Munţii Rodnei, pe cel mai îngust culoar al văii Ilva , având ca vecini la est comuna Ilva Mare, la sud comuna Leşu, la vest comuna Poiana Ilvei iar la nord-vest, comuna Maieru şi comuna Rodna Veche la nord.
Comuna Măgura Ilvei are 2238 de locuitori din care 1343 femei şi 895 bărbaţi în cele două sate: Măgura Ilvei , satul de reşedinţă şi Arşiţa şi o suprafaţă - intravilan - de 289.10 ha. Se învecinează la nord cucomuna Maieru şi comuna Rodna la nord est cu oraşul , la nord-Băi cu comuna Ilva Mică, la sud cu comuna Leşu, iar la est cu comuna Poiana Ilvei.
Comuna este cuprinsă între coastele abrupte ale Măgurilor, cele mai importante înălţimi care o străjuiesc fiind: la nord Vârful Măgura Mare (sau Măgura Măierenilor cum este denumită de localnici), cu altitudinea de 1188 şi Vârful Măgura lui Arsente cu altitudinea de 1088 m, Vârful Colun (sau Colundul cum îi spun locuitorii) cu altitudinea de 1089 m, la sud Vârful Ştegii cu altitudinea de 1069 m, localitatea fiind străbătută de la est la sud-vest de râul Ilva.

Reţeaua hidrografică a comunei este alcătuită din râul Ilva, şi afluenţii săi care la sud sunt mai numeroşi şi cu debite mai mari, iar la nord sunt mai puţini ca număr lungimea lor fiind mai mică, iar debitul lor este destul de sărăcăcios. Afluenţii: Pârâul Secături, Valea lui Galeş, Valea Blidarului, Prihodiştea, Pârâul Arsiţa, Valea Rodnei.
Pe raza comunei există şi câteva izvoare cu apă minerală dintre care amintim Borcutul de pe Valea Trăistii, iar în localitatea Arşiţa există un izvor de apă minerală numit Borcutul de pe Valea Borcutului, care este şi cel mai gustos de pe raza comunei.
Comuna este străbătută de Calea ferată Ilva Mică-Vatra Dornei care a fost dată în folosinţă în anul 1939. Până în jurul anului 1950 a existat şi calea ferată îngustă aparţinând societăţii Regna, care a fost dezafectată. Pe raza comunei există o staţie CFR, în localitatea Măgura Ilvei. Mai există două linii CFR secundare, în localitatea Măgura Ilvei care deservesc carierele de piatră din localitate.
Cel mai important drum de pe raza comunei este drumul judeţean 172 D Ilva Mică – Coşna. Drumul judeţean este modernizat în proporţie de 80% pe raza comunei, dar nu este întreţinut corespunzător fie din lipsa fondurilor fie din cauza dezinteresului, deşi această zonă este aducătoare de importante venituri, din agricultură, păduri, şi nu în ultimul rând piatră de carieră pentru construcţii.
Comuna Măgura Ilvei este electrificată în totalitate, reţeaua de înaltă tensiune a fost realizată în anul 1965.
În localitatea Măgura Ilvei s-a realizat în anul 1988 prima reţea de alimentare cu apă potabilă, care ulterior a fost extinsă prin contribuţia locuitorilor cu sprijinul localităţii cu care sunt înfrăţiţi - Sint Niklaas din Belgia, în prezent fiind racordate la această reţea un număr de peste 270 gospodării.
Pe raza comunei există un număr de două cămine culturale, câte unul în fiecare localitate, un număr de două Biserici Ortodoxe, câte una în fiecare localitate, cu menţiunea că Biserica Ortodoxă din satul Arşiţa a fost edificată în anul 1999, o Casă de rugăciune a Cultului Penticostal, în localitatea Măgura Ilvei.

În comună există o şcoală gimnazială, în satul Măgura Ilvei, o şcoală primară în satul Arşiţa, şi o şcoală primară în cătunul Secături.
În localitatea Măgura Ilvei există două blocuri de locuinţe cu câte opt apartamente, un dispensar medical Cabinet medical individual în care îşi desfăşoară activitatea un medic. În cadrul dispensarului din Măgura Ilvei există amenajat şi un cabinet stomatologic.